Un documentar exceptional: Dacii – Adevaruri tulburatoare – Documentar 2012 HD

Posted: 9 Martie 2012 in cultura, educaţie, morala, românia
Etichete:, , , , , ,

Va recomand un documentar excepţional al lui Daniel Roxin.
Dacii – Adevăruri tulburătoare

Lupta pentru identitate inseamnă lupta pentru adevărul istoric.

Blogul lui Daniel Roxin conţine şi commenturile cititorilor.

Comentarii
  1. U R A N U S spune:

    articolul de mai sus este preluat de pe pagina „FOAIE NATIONALA”

    • Raman la parerea ca documentarul este binevenit!

      • U R A N U S spune:

        Nu zice chiar si sfanta Scriptura „Totul este binevenit daca se ia cu multumire”? Sigur ca orice idee este binevenita (prin prisma dreptului universal de exprimare) insa nu garanteaza si faptul ca este si binepunctata, adevarata, demonstrabila prin sustinerea cu dovezi de necombatut, iar articolul lui M. Popescu, demonteaza la amanunt aceasta fabulatie.Altfel, raman la idea initiala ca romanii (si nu numai) suntem un amalgam de vechi romani, daci si diverse popoare migratoare, si -deasemeni- mi se pare corect sa ne simtim mai romani decat daci, datorita limbii vorbite, care -in cel mai inalt grad- defineste aparteneta si continuitatea unui popor.

  2. U R A N U S spune:

    Pasajul de mai jos, idee amintita si in comentariile mele, defineste ideile ce stau la baza acestei manipulatii: bani si putere prin diviziune,distrugerea unei natii pentru a fi exploatata si -nu in ultimul rand- satisfacerea patologiei celor care sunt raspunzatori de acest „documentar” !

    „Această viziune asupra istorie naţionale, creată şi dezvoltată în laboratoarele securităţii ceauşiste(Cercetările de Dacologie ale domnului Săvescu sunt finanţate de securistul notoriu G.C. Păunescu: “Prezenta cu totul speciala in sala a presedintelui Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR), dr. economist George Constantin Paunescu – sponsorul Congresului International de Dacologie – a fost indelung aplaudata de audienta”), urmărea/urmăreşte un scop perfid: îndepărtarea românilor de creştinism, de identitatea lui. Înlocuirea lui Dumnezeu cu Zamolxe, adică a tradiţiei şi a fiinţei noastre cu o abstracţiune, servea perfect regimului comunist şi serveşte actualei puteri ateiste de orientare occidentală”.

  3. Vezina spune:

    Suntem urmaşii dacilor, niciodată romanizaţi. Atât.

    Istoria Neamului nu se negociază.

    Vezina ad Suddra

  4. U R A N U S spune:

    Descoperire arheologică excepţională pe traseul autostrăzii Orăştie – Sibiu.

    Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) a anunţat, duminică, descoperirea unui depozit de piese de bronz şi fier, pe traseul autostrăzii Orăştie – Sibiu, vestigiile datând din perioada epocii fierului.

    „În cadrul sitului 7 (km 14+100-km 14+500), identificat şi sub denumirea Tărtăria 1, a fost descoperit un depozit de piese de bronz şi fier datând din perioada epocii fierului (sec. IX-VIII a. Chr.). Este vorba despre peste 200 de obiecte de bronz şi fier (podoabe, arme şi piese de harnaşament), depuse într-un vas ceramic”, se arată într-un comunicat al instituţiei…”
    ___________________________________________________________________________

    Nu se spune nimic despre inscriptiile de pe aceste vestigii, inclusiv vasul de ceramica, vase care deobicei poarta si anumite inscriptii (texte). Iar daca ar fi existat aceste inscriptii ar fi „sarit in ochi” imediat si ar fi fost adnotate. Acest lucru dovedeste inca o daca ca populatia de la nord de Dunare nu avea inca o scriere, iar daca scrierea si limba latina s-ar fi format pe bazele unei limbi(vorbite si scrise) in tinuturile dacice, pare normal ca aceste inscriptii sa fi fost si sa fi fost scrise intr-o latina rudimentara, sau macar in registrul cuvintelor dacice, despre care avem cunostinta (destul de limitata de altfel).
    In acest timp -si chiar mult inainte- avem TEXTE SCRISE in sanskrita, in chineza, in limba Avestan si Vedas (forma veche a limbii si scrierii hindu) si chiar in limba ebraica.
    Iar intr-un context si mai ingustat, una este sa ai o civilizatie la anul 1000 ien, asa cum exista -de acum -in toata lumea, si una e sa vorbesti de o civilizatie pe aceste teritorii, la anul 5000 i.e.n. Iar daca pe aceste teritorii se vorbeste de o epoca a fierului in jurul anului 1000 i e n , in Anatolia si zona actualuli Iraq, aceasta perioada este mai avansata in timp.

  5. U R A N U S spune:

    Daca ar fi avut o singura litera pe ele, s-ar fi „scurs” informatia, realitatea este ca -chiar daca dateaza din acea perioada- nu aduc nici o dovada despre ce a fost 4 mii de ani inainte. La acea perioada(epoca fierului, aprox.anul 1200-800 i.e.n.), existau culturi si civilizatii in intreaga lume, nu mai este o problema de „daca si unde”, ci de „cat de dezvoltata” era respectiva civilizatie.

  6. U R A N U S spune:

    Daca au fost gasite, e clar ca nu au picat din cer, dar nu existenta lor as contesta-o ci -cum am zis- corelatia cu o perioada mult mai veche.Dar cum stim, arheologii in Ro. sunt cam lenesi, eu zic sa apelam la serviciile celor care au facut „filmul”, astia doar la o privire, vor sti sti si daca – fierarii care le-au confectionat- „spargeau” seminte in timp ce bateau fierul !

  7. U R A N U S spune:

    Corect … cu vorba lui nenea Iancu, altfel nu ma vad in nici o extrema, sunt pe aceleasi metereze, in speta contest faptul ca o piesa artifact de la anul aprox. o mie, face dovada unei presupuse civilizatii cu 4 mii de ani inainte.

  8. U R A N U S spune:

    Monument impresionant, mai vechi decat Marea Piramida din Egipt

    Un proiect istoric efectuat de catre o echipa din Scotia, ce a cuprins realizarea unor investigatii amanuntite asupra unor monumente din patrimoniul UNESCO, a scos la iveala o camera mortuara, aflata in Scotia si care este construita inaintea Marii Piramide din Egipt.

    Chiar si acum 5.000 de ani, britanicii au fost minimalizati. Cu aproximativ 250 de ani de la inceputul constructiei la Marea Piramida de la Gizeh din Egipt, primii colonisti care s-au asezat la Orkney, pe coasta nordica a Scotiei, au ridicat camere impresionante de piatra si le-au ingropat sub movilele de pamant, potrivit Sott…”
    __________________________________________________________________

    O cultura atat de veche in Scotia are tot creditul prin prisma continuitatii si evolutiei, practic cele mai multe si remarcabile inventii ale omenirii apartin scotienilor. Iar aceasta implica neaparat experiente naturale, repetate in sute si sute de ani, foarte putine lucruri noi sunt inventii pure sau descoperiri datorate hazardului, restul sunt (chiar daca prin salturi considerabile) rezultatul experientelor repetate si al adaugarii de mici(sau mari)elemente, cea ce a dus la multe din miile de articole ale tehnologiei actuale.

  9. U R A N U S spune:

    Inteligenta nu sta asunsa sum kilt sau itzari!

  10. U R A N U S spune:

    S-a descoperit o limba noua!

    Arheologii au descoperit dovezi privind existenta unei limbi antice necunoscute pana acum. Dovezile au fost dezgropate in timpul sapaturilor in ruinele unui palat din Orientul Mijlociu, vechi de 2.800 de ani…”
    ___________________________________________________________________________
    Inca o dovada ca aceasta zona (Orientul Mijlociu) este bazinul si zona nucleara unde s-au dezvoltat primele civilizatii umane

  11. U R A N U S spune:

    Dacii stramosii nostri? „Ceausescu se vedea un fel de Burebista comunist, care rezista imperiului sovietic”

    Constructia mitologica a dacilor a prins cote monumentale in discursul comunist al Epocii de Aur. Tovarasul aproape ca ajunsese sa se creada descendent direct din familia lui Decebal, insa Revolutia din 1989 nu a pus capat acestei aberatii, dimpotriva.

    De aceea am luat un scurt interviu despre Dacii – stramosii nostri, profesorului universitar Adrian Cioroianu specialist in istoria comunismului romanesc.

    Sunt dacii stramosii nostri? Altfel spus, suntem indreptatiti sa ii revendicam ca stramosi ai nostri mai mult decat pe romani sau pe slavi, de pilda?

    Sigur ca sunt stramosii nostri, dar poate ca mai corect ar fi sa spunem ca sunt unii dintre ei…

    Zoe Petre desfiinteaza teza „dacologilor”: Tezele tracomane raspundeau trufiei primare a lui Nicolae Ceausescu

    A doua parte a raspunsului tine de un curent care s-a dezvoltat mai curand dupa 1989, o incercare de stergere a elementului latin, o falsificare a istoriei, pana la urma. O absolutizare a elementului dacic in dauna celui latin care, din punct de vedere arheologic si lingvistic, e foarte bine cunoscut si cercetat in istoria noastra; si sunt cunoscute tezele unor neprofesionisti care spun ca noi nu suntem urmasii Romei. ()

    … Pentru ca azi se poate intampla ca un articol obscur pe un blog senzationalist, chiar despre daci, sa fie mai citit decat un articol de
    …Practic, oricine poate scrie orice, despre daci inclusiv.
    … Exagerarile comuniste macar aveau un alibi in utilizarea lor ideologica, spre deosebire de cele de azi. Exista o continuitate intre congresele de tracologie de azi si cele de tracomanie din anii a”�80, dar macar acelea aveau un scop, un scop politic, pe cand astazi nu mai vad care e scopul…

    Dar de ce nu exista o reactie a profesionistilor in fata unui discurs ca acela al lui Napoleon Savescu?

    Cred ca un istoric profesionist are tentatia de a raspunde ironic unor astfel de lucrari, pentru ca nu poti sa intri intr-o polemica atunci cand tu esti profesionist intr-un domeniu in fata unui amator care este si foarte vocal. …
    … Din pacate, la noi mediul intelectual nu exceleaza in acest domeniu al dezbaterilor, al polemicilor. Si asta face ca pe fundalul unei lumi a profesionistilor, care pare inerta, amorfa, inchisa intr-un mediu foarte stramt, sa apara astfel de amatori care sa creeze senzatie
    …Dar asta tine de imprevizibilul vietii intelectuale la noi, unde fiecare poate sa-si dea cu parerea. Depinde cat de multi sunt cei care cad in plasa neprofesionistilor.
    ___________________________________________________________________________

    Dovada ca nu toti cetatenii Romaniei sunt tzicnitzi la cap !

  12. Ing. Ion Vacaru spune:

    E tulbur[tor, cu adevărat tulbur[tor. Trebuie si este nevoie ca istoria noastră să fie rescrisa şi asta trebuie să înceapă cu scoaterea Columnei Dacia-Traian din subsolurile Muzeului de Istorie al României din București şi montată în inima Dealului, acolo unde îşi are locu pentru a arăta lumii întregi luptele strămoșilor noştrii Geto-Daci de a-şi apăra patrie şi ființa naționala. De ce acesta zace ascunsă decenii, de privirile şi admirației viitorimii? De ce aleșii noştrii rămân nepăsători? Un răspuns ar trebui să ni-l dea Guvernul României.

  13. U R A N U S spune:

    Limba engleza isi are originea in Turcia

    Limbile indo-europene moderne, printre care si engleza, isi au originea pe teritoriul actual al Turciei, datand cu circa 9.000 de ani in urma, potrivit unor cercetatori.

    Descoperirile acestora difera de teoriile conventionale, conform carora aceste limbi provin din sud-vestul Rusiei si au o vechime de circa 5.000 de ani, transmite BBC…

    … Echipa din Auckland a fost cea care a stabilit, pe baza acestei analize, ca ipoteza ca originea limbilor indo-europene sa provina din Anatolia este mult mai probabila decat cea a provenientei din stepele Rusiei.”
    ___________________––––––––––––––––––––-____________________
    BBC ?! hai sa fim seriosi… se vede ca astia habar nu au de colon. cel chelit pe creier… toate limbile se trag din limba dacica ! Vezi si „uimitoarele asemanari” de cuvinte, barza- breeze ,buza-buzz,…
    Zeci de mii de dovezi de toate sorturile dovedesc ca omul, civilizatia, scrisul si limba sa, s-au dezvoltat in acea parte de lume, actualul Irak, Turcia si nordul Africii, pe malurile Nilului si la tarmurile Mediteranei, inclusv in estul ei, si -in general- in jurul „Marii cea Mare”(Israel, Grecia, Roma antica,etc.)

    „It is important to note that the classification of the words listed below as being of Dacian origin is speculative, as, with the exception of a few plant-names, almost no Dacian words are documented in surviving ancient sources. Very few of the words can be linked with confidence even with Dacian words which have been reconstructed from placenames by scholars using the techniques of comparative linguistics (see Dacian language#Reconstruction of Dacian words and List of reconstructed Dacian words). Scholars have proposed multiple alternative linguistic origins for almost all the words. This can be seen in the Dicţionar Explicativ al Limbii Române (DEX):
    1.Latin etymologies have been proposed for many of the words. These are inherently more likely than a Dacian origin, as the Romanian language is descended from the Latin language, not from Dacian e.g. melc („snail”) may derive from Latin limax/proto-Romance *limace (cf. It. lumaca), by metastasis of „m” with „l”.[1]
    2.Some may derive from other little-known ancient languages at some time spoken in Dacia or Moesia: for example, the Iranic Sarmatian, or the Turkic Avar, Bulgar or Cuman languages, or, conceivably, some unknown pre-Indo-European language(s) of the Carpathians or Balkans. An illustration of the latter possibility are pre-Indo-European substratum (i.e. Iberian/Basque) in Spanish e.g. „fox” = zorro, from Basque azeri, instead of proto-Romance *vulpe. A pre-Indo-European origin has been proposed for several Romanian substratum words e.g. balaur [2], brad („fir-tree”).[3]
    3.About 160 of the Romanian substratum words have cognates in Albanian and therefore may be of Illyrian origin rather than Dacian, as many contemporary scholars consider Albanian to be a modern descendant of the ancient Illyrian language .[4] A possible example is Romanian brad („fir-tree”), Alb. cognate bradh (same meaning).[5] Duridanov has reconstructed *skuia as a Dacian word for fir-tree,[6] strengthening the possibility that brad may be an Illyrian word for this tree.
    4.The numerous Romanian substratum words which have cognates in Bulgarian may derive from Thracian, which may have been a different language from Dacian (see below, Dacian language.

    Sources

    The Sources column indicates the linguist(s) or the works who suggested including the words in the list:
    „Hasdeu”: Bogdan Petriceicu Hasdeu, Etymologicum Magnum Romaniae.
    „Russu”: Ion I. Russu, Limba traco-dacilor, published in 1967 at Editura Ştiințifică. The words that have been identified by I. I. Russu to have cognates in Albanian are marked with (Alb.).
    „Vraciu”: Ariton Vraciu, Limba daco-geților, published in 1980 at Editura Facla, Timişoara.
    „NODEX”: Noul dicționar explicativ al limbii române (The New Dictionary of the Romanian Language), Litera Internațional Publishing House, 2002. In this dictionary substratum words are labeled cuvînt autohton (native word).
    „Olteanu”: Sorin Olteanu, „The TDM Palatal”.[7]
    „Ciorănescu”: Alexandru Ciorănescu, „Dicționarul etimologic român” published by Universidad de la Laguna, Tenerife, 1958–1966

  14. VALENTIN spune:

    IATA UN CITAT : “In ceea ce urmeaza voi scrie despre cea mai mare tara care se intindea din Asia Mica pina in Iberia si din nordul Africii pina dincolo de Scandinavia, tara imensa a Dacilor “ – DIONISIE PERIEGETUL, la anul 138 d.H.
    IATA INCA O DOVADA ca poporul tracilor era extins in toata Europa – sa ne gandim si la semnificatia cuvantului GERMAN – GERMANI. Este denumirea pe care au dat-o soldatii romani pentru acei bastinasi intalniti de ei in anul…. pe teritoriul de azi al Germaniei ( stim ca germanii insisi nu se autonumesc germani-ci Deutsch -Deutschland ).

    Herodot spunea ca neamul Tracilor este cel mai numeros dupa inzi, azi stim ca existau circa 200 de triburi tracice si ca inclusiv Latinii din Latium erau o ramura tracica, de aceea limba latina si limba dacilor erau foarte asemanatoare fiind la origine tracice, avand stramosi comuni Tracii.

    Marele neam al tracilor numara un numar impresionant de triburi. Dupa Mircea Eliade, numarul ramurilor giganticului arbore uman al Tracilor se ridica la cca. 200 („Dictionar al religiilor”, pag.265), iar prof. Dumitru Balasa a alcatuit un tabel al acestora, numarand nu mai putin de 150 de ramuri tracice („Tara Soarelui” sau „Istoria daco-Romaniei”, ed. Kogaion, 1997).Triburile esentiale fiind cele ale Dacilor, Getilor, Ramanilor (întemeietorii Troiei), Bessilor (metalurgisti), Latinilor etc.

    IATA CE SPUN SI ALTII :
    „Dacia nu a fost ocupata decat intr-o proportie de sub 20%. Zona centrala si de nord a Carpatilor si teritoriul pe care îl numim azi Moldova, practic n-au cunoscut invaziile legiunilor romane. Ulterior, unii istorici antici vor spune despre aceste zone, ca fiind populate de dacii liberi. Si totusi se pretinde ca întreg teritoriul dac a fost romanizat/latinizat/colonizat. Cum se putea însa întîmpla acest lucru în lipsa unui contact cu latinii? Cum Dacia nu fusese cucerita complet, deseori aveau loc incursiuni ale dacilor liberi cu scopul de a hartui legiunile romane din aceasta zona. De asemenea, au existat si multe revolte împotriva stapanirii romane în interiorul provinciei, astfel ca ocupatia romana nu a fost deloc usoara. În aproximativ 100 din cei 165 de ani au existat dese conflicte armate care au dus in final la ELIBERAREA DACIEI.

    Procesul de sinteza si conlocuire a fost atât de intens deoarece dacii insisi erau urmasi ai tracilor, precum foarte posibil erau si romanii. Astfel, este mai mult decât probabil ca geneza poporului român are un caracter de altoire etnica a doua popoare congenere, rezultatul ei fiind cel mai latin dintre popoarele urmase ale latinilor si cea mai latina dintre limbile romanice, deoarece sunt chiar stramosii acestora. Insusi numele românilor vine de la ROHMANI, sau rahmani, poporul stravechi, ancestral din care si romanii sunt descendenti. Marele istoric român Constantin C. Giurescu afirma: „Suntem singurii dintre popoarele romanice – abstractie facând fragmentul etnic neinsemnat al romansilor – care pastram numele stapânitorilor”. Acest fapt nu se explica mai convingator decât prin romanitatea etnica intrinseca a dacilor, popor congener cu latinii. Limba daco-romana este latina vulgara, limba care a continuat sa fie folosita pe pamântul Daciei si dupa ce romanii si-au retras armatele, tocmai pentru ca ea continea elementele lingvistice stravechi comune celor doua idiomuri. Toti scriitorii antici sunt de acord ca dacii erau un popor extraordinar de numeros, astfel incât teza exterminarii este absurda. Dacii si romanii au coabitat si s-au amestecat nu numai in perioada de ocupatie romana a Daciei, ci acest amestec a fost mai mult un aliaj extraordinar a doua popoare ce aveau o radacina straveche comuna.

    Faptul ca latina vulgara s-a vorbit nu numai de catre colonistii romani aflati mai mult in orase, ci chiar in satele Daciei Traiane, unde populatia era predominant alcatuita din taranii daci, dovedeste faptul ca nu era o limba importata, ci una care se potrivea perfect cu fondul lingvistic dac, iar limba daca si latina aveau origine comuna, din vechea limba traca-pelasga.

    –-O scurta concluzie :
    Aduceti-va aminte ca si Herodot spunea despre intemeietorul Romei, liderul refugiatilor troieni care s-au retras in Italia in urma cuceririi Troiei de catre greci, „Eneas TRACUL”. Prin urmare toate ramurile latine din Spania si pana in Asia Mica erau de origine tracica, deci Latini=Traci.
    Faptul ca originea romanilor din Roma este indubitabil legata de cea a Traco-Dacilor este evident. Dupa cateva secole romanii , au creeat un imperiu puternic , dar ajungand de unde plecasera stramosii lor, le-a fost greu sa inghita adevarul: faptul ca erau de fapt urmasii Dacilor.

    http://dacia.8m.net/Continuitatea/Prelatinitatea/prelatinitatea.html
    si
    http://www.enciclopedia-dacica.ro/
    http://enciclopediagetodacilor.blogspot.ro/2011/06/maria-ciornei-bascii-pelasgi-originari.html

    O LISTA (o parte) A TRIBURILOR TRACE IN EUROPA :
    Printre triburile tracice menţionate anterior, putem cita:

    A) În Hispania / Spania: Ablaidaci, Albocenses, Ambirodaci, Argeli, Arevaci, Arronidaci, Aurienses/Orienses, Banienses, Barbarii, Berones (v. localitatea Beroe din Dobrogea), Bibali, Bursaonenses, Calnecii, Calnici (v. localitatea Câlnic din jud. Alba, jud. Caraş-Severin şi jud. Gorj), Comanesciqi (v. localitatea Comăneşti – jud. Arad, Bacău, Botoşani, Galaţi, Gorj, Harghita, Mehedinţi, Olt şi Suceava; v. şi antroponimele Comăneciu, Comănici, Comăniciu), Corovesci (v. localitatea Corobeşti – jud. Argeş şi Gorj), Cosetani (v. localitatea Coseşti – jud. Hunedoara), Couneidoqi (v. Dochia), Daci, Dagae (v. dagae – numele dacilor orientali, menţionaţi pe Tabula Peutingeriana; v. Dăgâţa – localitate în jud. Iaşi), Dagenses, Datii (v. Dateş – localitate în jud. Mureş), Deciani (v. Decea – localitate în jud. Alba), Decii, Ergavicenses (v. Ergeviţa – localitate în jud. Mehedinţi), Gruii (v. localitatea Gruiu – jud. Argeş, Ilfov, Olt, Vâlcea; v. localitatea Grui – jud. Gorj, Mureş; v. localitatea Gruiu Lung – jud. Hunedoara etc.), Haraugate, Ilergetai/Ilegetes (v. geţi – numele mai multor triburi dacice din estul Europei şi vestul Asiei), Indigetes/Sindigetes (v. şi Singidava – localitate în Dacia antică, reşedinţă a tribului dac numit singi), Letani (v. Letea – localitatea în jud. Bacău şi Tulcea), Lacetani, Longeidoci (v. antroponimele dacoromâneşti Docea şi Dociea), Lunarii (v. Luna – localitate în jud. Cluj şi Satu Mare), Misgetes/Mysogetae (v. geţi), Ossigi (v. Osica – localitate în jud. Olt), Pelendones (v. Pelendava – localitate în Dacia antică), Sacani/Saci (v. Sacidava – localitate în Dacia antică), Terraconenses (v. Tarcău – localitate în jud. Neamţ; v. Tarcea – localitate în jud. Bihor), Turdetani (v. Turda – localitate în jud. Cluj şi Tulcea; v. Turdaş – localitate în jud. Alba şi Hunedoara), Turduli, Vaccaei, Virvesci, Vloqi (v. vlachi).

    B) În Gallia de sud: Ambarii, Boxsani (v. boxă „cărbunărie”; v. localitatea Bocşa jud. – Caraş-Severin, Hunedoara, Sălaj, Vâlcea; v. Bocşitura – localitate în jud. Alba; v. localitatea Bocşiţa – jud. Sălaj; v. localitatea Bogsig – jud. Arad), Cocosates (v. cocoşat „cu cocoaşe”; v. Cocoşari – localitate în jud. Vrancea), Daciates (v. daci; v. Decea – localitate în jud. Alba), Dati, Decieni (v. Decea), Longeidoci etc.

    La aceste denumiri de triburi mai putem adăuga şi unele antroponime:

    A) Hispania: Davus „dacul”, Daticus „dacul”, Decianus, Decius etc.

    Ca localităţi, putem cita – în principal:

    A) Hispania: Argenteola, Arsa, Arsi, Balsa, Bania, Baniana, Barca, Batora, Blanda, Burum, Calnici, Cauca/Coca (v. Caucaland – regiune în zona Munţilor Buzău), Caunus, Ceresus, Ceret, Comenesciqi, Coronici, Dacia/Decium, Deciana, Deva (care există şi azi în Ţara Bascilor din Spania), Ergavica, Ieso, Lancia, Murgi, Plumbaria, Plumbarii, Rhoda, Saceli (v. Săcele – zonă de lângă Braşov), Tuati, Turbula, Ulcia, Urson, Vacca, Vama, Vesperies etc.

    B) Gallia Meridională: Alba, Boxani, Piscenae, Raurica, Rhoda, Ursulae, Vadem Sabaticum, Vesuna.

    C) Cetatea Cartagena din Tunisia de azi – acum 4.000 de ani a fost intemeiata de getulii plecati din Carpati. Initial s-a numit cetatea Birsa la fel cum se numeste si azi Colina Birsa din acel loc din Tunisia de azi.
    Herodot vorbeşte despre berberii aflaţi în zona centrală a Tunisiei de azi şi până spre centrul Algeriei spunând că sunt „getuli”, nume preluat apoi şi de către alte izvoare. Dar tot el îi numea pe tracii din sudul Dobrogei – geţi. Geţii şi getulii n-au asemănări doar de nume. Spuneam despre monumentul circular de la Adamclisi (cara in traducere inseamna tarana sau tara lui Adam) şi mai arătăm că în acelaşi fel de mormânt odihneşte şi regele numid Massinissa. Dar civilizaţia cartagineză a pornit de la o colină în jurul căreia a fost construită cetatea devenită apoi cea mai importantă metropolă a Mediteranei în antichitate, iar Getulia fiind numele provinciei din nordul Africii. Colina se numeşte şi azi „Bârsa”, ceea ce în sanscrită ar însemna „loc fortificat sau uşor de aparat”, iar asta ne aminteşte nouă de Ţara Bârsei de unde probabil au pornit getulii, depresiunea înconjurată de munţi că o cetate apărată de ziduri din judetul Brasov. „Deva”, spun istoricii noştri că îşi are onomastică în „dava” dacica. Nu ştiu de unde „dava”, dar „deva” este şi el un nume tot sanscrit şi întâlnim o localitate cu acelaşi nume şi în Algeria de azisi in Spania, Olanda sau . La fel stau lucrurile şi cu „Arad”… În sudul tunisian, o regiune întreagă se numea cândva „Arad”, azi numele fiind asociat doar unei mici localităţi.
    Câteva cuvinte din Tunisia de azi: Tamash, Foggaras, Arad( munte şi regiune), Deva, Chelibia, yennar, furar; mayu, iunyu, iulyu (lunile din calendarul berber), Colina Barsa în Cartagina, etc.

    Şi exemplele nu se opresc aici

    Mai întâlnim şi nume de fluvii:

    A) În Hispania: Alba, Florius, Pisoraca, Vacca.

    B) În Gallia Meridională: Arauris, Argenteus Amnis, Druentia, Oltis, Varus.

    În sfârşit, ca oronime au existat:

    A): În Hispania: Argenteus Mons, Cuncus promontorium, Lunarium promontorium.

    B) În Gallia Meridională: Albia, Gaura, Mancelus, Matrona, Stara (v. Stara Planina şi Stara Zagora – vechi localităţi din Bulgaria de azi), Vesulus etc.

    În antichitate, geţii (nume dat de greci dacilor) au mai fost semnalaţi ca tyrageţi (între Nistru şi Nipru), tisageţi (între Nipru şi Munţii Urali) şi massageţi (între Munţii Urali şi China; v. şi Horog – capitala regiunii autonome Pamir din Tadjighistanul de azi, regiune în care se folosesc şi acum covoare olteneşti). La massageţi au existat nume ca Spargapises, fiul reginei Tomyris, poeţi-scriitori ca Rudachi şi Avicena, Mirxas (v. Mircea) – general din armata bizantină a lui Belizarios.

    Tot din spaţiul dacic au mai plecat:

    – Vorbitorii de „scriere sfântă / sanscrita / sainte écriture” – plecaţi spre Valea Indusului si au generat scrierea Vedelor, transmise mai intai prin traditie orala.

    – Sumerienii, în mileniul V î.e.n. – de la Tărtăria-pe-Mureş spre Irakul de azi (fosta Mesopotamia < anticul Sumer).

    – Etruscii, în mileniul IV î.e.n., din Munţii Apuseni spre Italia.

    – Dardanii, conduşi de Dardanus, în mileniul III î.e.n. – plecaţi în Italia din Dardania, provincie a Daciei la sud de Moesia şi mărginaşe cu strâmtoarea Dardanele, recunoscută ca fiind o dioceză / provincie a Daciei sub împăratul bizantin Constantin.

    – Aheii, în mileniul III î.e.n., plecaţi din nordul Dunării spre Grecia de azi (v. aheianul vovo "dava", nume păstrat şi azi în denumirea multor localităţi din Bulgaria şi Serbia, precum şi sub forma ova în România; v. Târnovo, Starcevo, Dimovo, Karamanovo, Ostrovo, Popovo, Antonovo, Gabrovo, Karlovo, Brezovo, Topolovo, Ezerovo, Izvorovo, Batovo, Bernovo, Gramatikovo, Antimovo, Alexandrovo, Ştefanovo, Tetovo, Dakovo, Gerovo, Prahovo; în România: Argova, Bârnova, Craiova, Korbova, Cacova, Cladova, Hârşova, Hinova, Orşova, Prahova, Rasova, Râtcova, Sadova, Teregova etc., etc.

    – Bascii – în mileniul III î.e.n.; conform studiilor hematologice efectuate de Prof. Souchard, se confirmă plecarea lor de la Dunărea de jos, astfel cum se menţionează şi în tradiţiile lor. Ei sunt urmaşii pelasgilor, populaţie străveche menţionată de scriitorii antici la sud de Munţii Carpaţi şi în Peninsula Balcanică. Ca o confirmare, în Ţara Bascilor din Spania a fost descoperită cetatea pelască UXAMA, iar numele vechi al Spaniei / Portugalia a fost IBERIA, nume ce se regăseşte în IVIRIA, vechiul nume al Gruziei / Georgiei din nordul Munţilor Caucaz, bascii fiind rude bune şi cu gruzinii / georgienii.

    – Latinii, conduşi de Latinus – plecaţi în jurul anului 1300 î.e.n.

    – Dardanii lui Aeneas, regele Troiei, după războiul troian din anii 1272-1270 î.e.n. (v. nivelul VII b 2 de la Troia, care este de origine moldovenească).

    – Dorienii, veniţi din nordul Dunării la începutul mileniului II î.e.n., au împins pe ahei spre Asia Mică, dând naştere la Războiul troian.

    – Triburile din Elveţia, care şi azi vorbesc dialecte conţinând foarte multe cuvinte dacoromâneşti, dialecte numite: grizon, ladin, romanş/romand, surmiran, sursilvan, sutsilvan, retoroman (v. mumă "mamă", io, ieu "eu" etc.).

    – Occitanii din sudul Franţei, care vorbesc o limbă foarte apropiată de limba dacoromână, în număr de circa 16.000.000 (v. cloca, el e greu, el e gelos, io aug "eu aud" etc.).

    – Panonnii din Panonia (azi Ungaria), unde s-a descoperit în anul 1976 o cetate dacică în Buda, dealul din stânga Dunării care face parte din Budapesta (v. georgianul Buda "davă" şi cele 73 (în trecut) de Buda şi Budeşti – localităţi din România).

    – Geţii din Polonia de azi, unde s-a descoperit Getidava, cetate situată pe Vistula mijlocie.

    – Lituanii şi letonii, care au cuvinte dacoromâneşti în limbajul lor, având tipul somatic al dacoromânilor actuali (v. lituanul daina "doină", existent în cântecele maramureşene sub forma refrenului doină-daina; v. şi multe cuvinte sanscrite în lituană).

    – Vechii locuitori ai Germaniei, care vorbeau o limbă latină (conform lui Suetonius, scriitor din timpul împăratului roman Augustus; v. şi latinul germanus "frate bun de mamă şi de tată", nume dat de romani vechilor locuitori ai Germaniei).

    Plecarea strămoşilor romanilor şi a bascilor etc. din spaţiul dunărean-balcanic se reflectă foarte concret în următoarele constatări:

    – limba dacoromână conservă cuvinte din latina arhaică, inexistente în latina clasică din perioada când o treime din Dacia a intrat sub stăpânire romană;

    – limba dacoromână are mai multe cuvinte de origine latină decât limba italiană;

    – limba dacoromână are 211 etimoame de origine latină clasică şi 270 etimoame comune cu limba bască, unde este şi ba ca întăritor (pozitiv şi negativ);

    – în 1975, Arpadus Dobo a publicat la Budapesta o inscripţie descoperită la Szöny (nordul Ungariei), anticul Brigettio, pe sarcofagul confecţionat de Marcus Ulpius Celerinus, subofiţer în legiunea I Adiutrix, trimisă în timpul împăratului roman Aurelius Antonius Caracalla (198-217) împotriva dacilor liberi din nordul Pannoniei. Sarcofagul a fost confecţionat pentru acest subofiţer şi fiul său. În această inscripţie, Marcus Ulpius Celerinus se intitulează interpres dacorum "interpretul dacilor". Este cert că în acele timpuri, chiar şi în nordul Pannoniei se vorbea limba dacă, deşi nu mai erau decât circa 70 de ani până la părăsirea Daciei de către Aurelian, după cei circa 170 de ani de stăpânire romană.

    – Calendarul dacic de la Sarmizegetusa era mai precis decât cel roman şi permitea numărarea zilelor unui an cu ajutorul unor stâlpi aşezaţi în formă de cerc. În latina arhaică la cerc se spune amnus, care în latina clasică, prin asimilare, a devenit annus, cu semnificaţia evoluată de an (ca timp), pornit de la cercul de la Sarmizegetusa, care era echivalent cu un an. În jud. Buzău se mai foloseşte şi azi cuvântul amnar, semnificând "stâlpul care susţine tinda caselor ţărăneşti".

    Toate aceste mişcări de populaţii străvechi dacoromâne spre patriile lor actuale sunt explicabile prin fenomenele care s-au petrecut după glaciaţiunea IV Würm, încheiată prin anii 9800 î.e.n. Ne referim în special la potopul provocat de topirea gheţurilor de la Polul Nord şi a gheţarilor care acopereau întreg teritoriul situat la nord de paralela 460. Se ştie şi acum că întreaga Germanie este acoperită de morene aduse de gheţari din zona Peninsulei scandinave. Această topire a fost cauzată de încălzirea atmosferei terestre. Prin topirea gheţarilor şi a gheţurilor menţionate, toate ţinuturile de câmpie au fost inundate şi populaţiile existente pe ele au dispărut. Au rămas numai oamenii din munţi. Pregnantă în acest domeniu este legenda sumeriană în care ni se spune că, după potop, regele din Şurupak a luat conducerea neamurilor din munţi. Pe măsură ce temperatura a început să crească, oamenii au început să coboare din munţi, datorită şi creşterii numărului lor, şi s-au răspândit în zonele în care bălţile provocate de inundaţii au început să sece. Foarte semnificative sunt şi "descălecăturile" lui Dragoş Vodă în Moldova şi Negru Vodă în Ţara Românească, ambele venind din Ardeal / Cetatea Munţilor.

    Existenţa strămoşilor dacoromânilor pe actualul teritoriu al României este confirmată şi de descoperirile arheologice efectuate până în prezent, cu atestări încă din paleoliticul inferior (circa 1.000.000 ani în urmă), în Bucureşti, valea Argeşului, pe Prut, jud. Cluj, jud. Alba, jud. Bihor, jud. Hunedoara, cu continuitate de existenţă până în zilele noastre.

    Din perioada analizată, numită epipaleolitică (9800-6000 î.e.n.), putem cita descoperirile de la Ostrovul Corbului (sat, comuna Hinova-jud. Mehedinţi), Scaune-Ceahlău şi Bordosu-Bicaz-Chei – culmi înalte din Munţii Carpaţii Orientali, Insula Banului / Ostrovu Golu-jud. Mehedinţi, Peştera Hoţilor (Băile Herculane-jud. Caraş-Severin). Aceste decoperiri se continuă ca existenţă în perioada neolitică (6000-1900 î.e.n.), în epoca aramei, epoca bronzului şi epoca fierului până în zilele noastre, cu atestări din ce în ce mai numeroase, pe măsura creşterii populaţiei şi a roirii acesteia în spaţiul analizat, circa 150 localităţi.

    Vechimea civilizaţiei dacoromânilor se mai poate constata şi prin marea varietate a cântecelor populare, inexistentă la nici un alt popor european. Aceeaşi varietate cu totul aparte se mai găseşte şi în ţesăturile populare (la costumele naţionale), ca şi în ţesăturile covoarelor, cu continuare până în Pamir, regiune autonomă din Tadjighistan (actuala denumire a teritoriului ocupat în antichitate de massageţi), constituind încă o dovadă a întinderii geţilor în antichitate.

    "Ajunși la sfârșitul demersului nostru ne înclinăm fruntea cu dragoste și recunoștință memoriei răstrămoșilor nostri, demni a fi amintiți veșnic și respectați pentru ceea ce au fost ei și încă mai suntem noi AZI -urmasii RAMANILOR !! "

  15. Nicolae spune:

    Este foarte interesant dar necesita o finisare stiintifica cat mai profunda. Am intalnit la Bejaia, in Algeria, o etnie locala diferita de arabi, cu care au multe divergente (se considera asupriti de arabi), au aspect european, ochii verzi si spre uimirea mea au in vorbire multe cuvinte asemanatoare sau identice cu limba romana. Mai mult, sunt constienti ca stramosii lor sunt de la Dunare. De ce nu se fac studii mai amanuntite? De la ambasada Romaniei din Alger, mi-au spus despre aceasta etnie, prezenta de altfel si in capitala Algeriei, recunoscuti ca fiind cei mai harnici si priceputi in toate si care pe ascuns ne spuneau de arabi ca sunt „sharmuta” (rai, inselatori), ca au facut cunoscut in tara despre acestia. Au trecut 30-35 ani de atunci si nu am intalnit nimic despre vreo cercetare a acestor etnici.

    • @Nicolae
      Nu cunosc aceste date. Poate ca ar fi bine sa adresati „tema” Academiei Romane.
      O populatie mutata de la Dunare in nordul Africii, putea fi rodul cuceririi romane a Daciei.

  16. Sorin spune:

    Singura problema este ca acest trend (prin documentare si articole de gen) incearca sa elimine una din componentele identitatii (cea romana) si asta nu stiu cui foloseste.De ce pentru a cerceta si a incerca sa scoti cat mai mult la lumina despre istoria dacilor trebuie sa-i zugravesti pe romani ca pe niste monstri abjecti si sa cauti sa-i extirpezi din constiinta românilor, e dincolo de intelegere.Stiu doar ca de cand curentul a luat amploare, românii se paruiesc intre ei de mama focului peste tot, care sunt „daci puri” si care sunt „corcituri romane” (cum sunt categorisiti cei care nu neaga nici una, nici cealalta din componente).Iar agresivitatea e din partea primilor, pentru ca ceilalti nu merg in niciun fel pe ideea de a lovi in componenta daca, dar sunt blamati si agresati verbal ca nu se leapada de cea romana.Dupa parerea mea, curentul a luat-o in directie total gresita si mai mult a creat dezbinare.Iar atacul extern asupra identitatii noastre este indreptat si asupra laturii dace si asupra celei latine.Ei (acesti externi) cauta sa ne scoata ba migratori, ba ca ne tragem din slavi, ba ca numele de „români” si Romania” e inventat prin secolul 19, ba ca limba noastra e 50% slavona si cate si mai cate.Chestia cu limba slavona o avansau capsomanii dinafara si pe vremea Scolii Ardelene, iar ei, pe buna dreptate, au luptat cu armele pe care le-au avut, evidentiind latinitatea limbii române.Daca autorii filmului erau de buna credinta, cred ca ar fi trebuit sa vorbeasca si de sutele de scoli românesti pe care aceasta miscare le-a infiintat.Ce exemplu mai clar de lupta impotriva celor care vroiau sa ne deznationalizeze poate fi decat acesta.

    Deci nu dacii versus romani e problema care trebuie creata si intretinuta artificial.

  17. Sorin spune:

    „Aduceti-va aminte ca si Herodot spunea despre intemeietorul Romei, liderul refugiatilor troieni care s-au retras in Italia in urma cuceririi Troiei de catre greci, “Eneas TRACUL”. Prin urmare toate ramurile latine din Spania si pana in Asia Mica erau de origine tracica, deci Latini=Traci.
    Faptul ca originea romanilor din Roma este indubitabil legata de cea a Traco-Dacilor este evident. Dupa cateva secole romanii , au creeat un imperiu puternic , dar ajungand de unde plecasera stramosii lor, le-a fost greu sa inghita adevarul: faptul ca erau de fapt urmasii Dacilor.”

    Nu am gasit vreun astfel de text si referire la Herodot.

    Izvorul scrierilor lui in care face referire la Troia se poate gasi aici:

    http://perseus.uchicago.edu/perseus-cgi/citequery3.pl?dbname=GreekFeb2011&getid=2&query=Hom. Il. 1

    Ma tem ca e din aceeasi categorie cu citatele atribuite lui Dio Cassius, Dyo Chrystostom ori cele atribuite tot lui Herodot despre neamurile pelasgige (nu a scris despre asa ceva).

    Despre Eneas a scris Homer (Herodot a fost un critic al lui Homer), Vergiliu si a facut niste referiti Titus Livius.Eneas insa ramane in continuare catalogat drept un personaj mitologic, nicio dovada ca a fost de fapt real.Azi se presupune ca Vergiliu si Liviu l-au adus pe Eneas pe scena pentru a amplifica natura legendara a originii Romei. De altfel e greu sa iti inchipui ca Eneas, la 1200 i.Hr pleaca din Troia si ajunge apoi paraseste o Cartagina care va fi fondata de fapt vreo 350 de ani mai tarziu. (841 i.Hr)

    Cat despre luarea in calcul a unor cuvinte romane regasite in diferite limbi, este o superficialitate, tratata ca atare de orice lingvist.Toate au un stramos comun in limbile indo-europene, dar limba daca, o bransa a limbilor trace (dacistii tind sa echivaleze toti tracii cu dacii) nu putea fi asemanatoare cu latina (poate decat in regasirea anumitor cuvinte comune…revin si aici), limbile tracice erau tip satem, mai consonantice, iar latina era o limba tip centum (deci subgrupe diferite).De asemenea orice lingvist va lamuri faptul ca niciodata o limba mama nu poate fi contemporana limbii fiice.Limba latina a devenit limba moarta in momentul formarii limbilor romanice, deci daca limba daca ar fi fost o proto-latina, ar fi fost moarta cu mult timp inainte de venirea romanilor.De asemena limba nu inseamna doar lexic.Un numar restrans de cuvinte similare sau aproape identice nu spune mare lucru.O Limba este definita si de gramatica ei

    Desigur, se pot regasi in multe limbi europene (inclusiv germana, engleza) cuvinte similare cu romana (am intalnit oameni care studiind germana aveau o revelatie ca au descoperit pina in acel moment multe zeci de cuvinte foarte similare.Si germana si engleza au suferit puternice influente ale limbii franceze, imprumutand foarte multe cuvinte in lexicul lor, dar ele au origini latine.Ceea ce spuneam mai devreme insa, gramatica defineste limba, iar prin gramatica lor, atat germana cat si engleza sunt limbi germanice.

    „IATA CE SPUN SI ALTII :”

    problema cu „ce spun altii” este ca trebuie (daca este invocata) corect documentata, cu nume de Autor, de lucrare, indicata pagina si vazut ce peer review intern si extern are lucrarea.Daca este o lucrare deja consacrata, e cu totul in regula, dar, cum spuneam, trebuiesc specificate titlurile si paginile care contin citatele (astfel se poate verifica si contextul).Valabil pentru toate alineatele care urmeaza.

    „Existenţa strămoşilor dacoromânilor pe actualul teritoriu al României este confirmată şi de descoperirile arheologice efectuate până în prezent, cu atestări încă din paleoliticul inferior (circa 1.000.000 ani în urmă), ”

    Nu se pot face legaturi de niciun fel intre paleolitic si daco-români, asta e buna doar pentru naivi.In Franta s-au descoperit urme umane vechi de 1.8 milioane de ani, si ei nu ii numesc pe aceia gali sau stramosii galilor.Nu stim ce s-au petrecut in cateva milenii si cum au tranzitat grupurile umane, care au venit, care au plecat, Pina acum cateva mii de ani, cand populatiile au inceput intr-adevar sa devina sedentare.

    @mircea batranu

    „O populatie mutata de la Dunare in nordul Africii, putea fi rodul cuceririi romane a Daciei.”

    Exact, de asemenea au existat si cohorte dacice stationate in nordul Africii.Foarte posibil ca dupa terminarea stagiului militar in trupele auxiliare, au ramas acolo, era un fapt obisnuit in imperiu.De altfel a vazut ca acum se discuta si despre gasirea unei inscriptii cu vreo 50 de nume dace in Egipt.

  18. @Sorin
    Istoria e mai mult o poveste, frumoasa sau urata, in functie de cine o povesteste.
    Desi are un aparat stiintific de analiza, ma refer la arheologie, incrisuri, analiza cronicilor si a siturilor, inputul are o mare doza de subiectivism. Cronicile apartin ochiului, mintii si interesului celor ce le-au scris.
    Incepusem o prezentare de tipul „istoria, stiinta sau poveste?” dar n-am finalizat-o.
    Ceea ce aratam acolo, era simplu:
    -Intre doua evenimente istorice, atestate, sa zicem batalia de la X si ridicarea cetatii Y, s-a scurs o perioada de timp T. Cu cat perioada T e mai mare, cu atat interpretarea evenimentelor este mai putin exacta, in cazul in care nu mai avem un alt eveniment istoric in perioada T.
    -Ca sa scrii istoria cat mai exact, ar trebui sa cunosti celelalte evenimente istorice din perioada T.
    -Neavand aceste date, abaterea de la realitate e cu atat mai mare cu cat perioada T e mai mare. Altfel spus, stam la povestea celui ce o scrie.
    E mult de divagat pe tema asta.
    Referitor la tema noastra, este evident ca ne-am dezvoltat pe acest teritoriu, cu limba proprie. Orice alta teorie a migrarii noastre, a imprumutului de limba sau a aparitiei prin confluenta neamurilor, este depasita, nefiind validata de evenimente istorice. Faptul ca limba s-a modelat, a primit tot felul de termeni si constructii lingvistice, ca neamul s-a amestecat, sunt rostul evolutiei istorice dar matca a fost aici. E o dovada istorica aceea ca, sute de ani sub dominatii straine, nu au alterat iremediabil filonul nostru.
    De aceea, astazi, ne revoltam impotriva acestor mecanisme care incearca sa distruga filonul de identitate, sa ne creeze o identitate falsa.

    • Sorin spune:

      Sunt perfect de acord.Problema este ca daca vrem sa construim seturile de argumente pentru ceea ce sustinem, acestea trebuie sa fie extrem de solide, bine probate si consecvente, nu bazate pe supozitii, inventii sau cuvinte mari.Argumente gen „dacii nu puteau, nu aveau cum sa fie romanizati pentru ca erau atat de minunati, de tenace, de conservatori” nu tin apa.Ne incanta noua auzul, sa auzim superlative despre ei.”Adevarul” insa nu trebuie sa ramana intre noi, ci trebuie sa convinga matematic pe oricine.Pe francez nu il clinteste niciun milimetru slavirea dacilor (nu e implicat emotional), asa cum pe noi nu ne-ar misca câta eventualele lui superlative despre gali (sau daca francezii ar lansa teorii protocroniste).Dimpotriva, cred ca din exterior, noi am conchide ca tinde sa bata campii. Nu mai vorbesc de super-extreme protocroniste, cu daci vazuti in Japonia, sau contruind piramidele si monumentele incase, lucruri care fac extrem de mult rau si tinde sa ii arunce pe daci (si intreaga noastra istorie) in derizoriu, sa le transforme in tinte de ridiculizat ( „ah, iara vin aia de zburau pe Marte inca din neolitic”).
      Exemple sunt bunaoara bazaconia cu „podul lui Burebista” (prezenta in „biblia” dacista, cartea dlui Savescu),ori „monumentul lui Burebista de la Adamclisi”, ori o ipoteza nastrusnica pe care am intalnit-o nu demult, cum ca statuile de daci de la Roma ar fi fost de fapt facute de daci si carate de romani ca prada de razboi.Bineinteles, ca „argumente” doar vorbe mari si fara substanta. Daca s-ar putea argumenta lucrurile astea vreodata, ar trebui cam asa:
      -aratate precedente dace : constructii inainte de cea a podului ori statui dinainte de acea perioada, de acelasi stil, anvergura, tehnologie etc (stil sculptural, sau in cazul podului, constructii dace din beton…si in speta ciment pozzolana).Cu exemple, bineinteles.
      -aratate precedente dovedite de furaciune romana (cum ca romanii au gasit constructii grandioase sau opere de arta pe teritoriile cucerite, pe care le-au revendicat ca fiind ale lor).Din nou, cu exemple.
      -desfiintate precedentele romane (dovedit ca ei nu au construit/sculptat asa ceva inainte de evenimentul cu pricina).

      Astea cred ca ar fi argumente care nu le-ar lasa celorlalti nimic de facut decat sa inghita in sec.Altceva, doar ar face pe ceilalti sa conchida neseriozitate, clovnerism istoric.

      Cat despre echipa realizatoare de fata, sunt perfect valabile randurile de mai sus, precum si problema legata de consecventa.Majoritatea articolelor dumnealor (si materialelor realizate) au drept nucleu cartea dlui Savescu. Se vine asadar cu o serie de citate a marilor cronicari romani, citate in asa fel incat sa reiasa cumva ca tarile romane s-au numit Dacia peste timp (citarea lui Miron Costin) si ca Limba noastra nu e o limba latina, pentru ca dacii nu si-ar fi alterat limba in ruptul capului (citarea lui C.Cantacuzino). In momentul insa cand le prezinti citatele in intregul context, complete, rezultand cu totul alta (inclusiv faptul ca se cunostea din timpuri vechi si de carte ei si de catre cronicari straini numele de „român”), ei (dl Savescu de exemplu) o intorc, cum ca, cat de informati puteau fi cronicarii de informati la vremea aceea, ce surse si conditii de informare aveau. Deci citati trunchiat, sunt buni de adus drept argument, citati insa complet, prin urmare combatand teza „noi nu suntem urmasii Romei”, brusc devin irelevanti.

      Extrem de periculos: tocmai dacistii, multi dintre ei, spun ca numele de dac si Dacia sunt milenare, in timp ce cele de Romania si, mai ales, de român sunt inventate sau „impuse” de vreo 200 de ani, a doua parte fiind exact ceea ce latra extremistii unguri (ignorand si cronicile vechi straine, daca macar de cele românesti nu vor sa auda).Dl Savescu facea sondaje pentru schimbarea numelui tarii din România in Dacia. E de neimaginat.

      „Referitor la tema noastra, este evident ca ne-am dezvoltat pe acest teritoriu, cu limba proprie. Orice alta teorie a migrarii noastre, a imprumutului de limba sau a aparitiei prin confluenta neamurilor, este depasita, nefiind validata de evenimente istorice. Faptul ca limba s-a modelat, a primit tot felul de termeni si constructii lingvistice, ca neamul s-a amestecat, sunt rostul evolutiei istorice dar matca a fost aici. ”

      Absolut, bazaconia Roesleriana a fost demontata demult (nu mai vorbesc ca extremistii unguri, sustinatori ai acestei teorii, au pretentii similare si la sarbi, slovaci, ucrainieni).Teoria exterminarii sau alungarii dacilor e o alta prostie, contrazisa chiar de izvoare latine (care atesta ulterior cuceririi inclusiv revolte dinauntrul provinciei…or cine ar mai fi facut-o daca dacii nu mai erau acolo).Ceea ce nu-mi place nici aici, este ca se persista cu manipularea. Dl Iscru, unul din fruntasii curentului dacist, afirma in cadrul unei emisiuni a dlui Roxin la Nasul TV, ca istoricii romani au mers si merg pe teza lui Eutropius. Te lasa cu gura cascata, pur si simplu.Ce istoric roman notabil a sustinut asa ceva, cel putin in ultimii 150 de ani, in care lucrare istorica a gasit domnia sa asa ceva? E o problema falsa, inventata.Practic in toata miscarea lor eu percep mult mai mult interes pentru „jos latinii (sau chiar moarte latinitatii din constiinta românilor)” decat pentru „sus dacii”. Dacisti autentici, dupa parerea mea au fost oameni precum Hasdeu, Eminescu, Xenopol sau Cosbuc. Oameni care au luptat pentru evidentierea componentei noastre dace (foarte probabil principala genetica), unii din ei desfiintand teoria roesleriana, dar niciodata negand latinitatea limbii si poporului.

      • @Sorin,
        Latinitatea limbii noastre nu poate fi contestata. Autorii insa, traseaza o tinta dincolo de invazia Romei in Dacia si sugereaza, ba chiar afirma si sustin, ca fondul culturii romane (Roma antica) provine din spatiul geto-dacic restrans sau tracic extins.
        Intr-o lume atat de agresiva, cum e cea in care traim acum, intr-un mediu globalist in care principalele tinte ale deciziilor externe tin de distrugerea identitatii de neam si tara, e normal sa apara reactii de aparare si conservare a identitatii. Eu salut si sustin aceste reactii. Documentarul merge insa mai departe, lovind in aceasta agresiune prin aducerea in prim plan a altei teme din identitatea noastra. Faptul ca se uzeaza mai mult de enunturi si speculatii decat de dovezi istorice certe, tine de rostul documentarului, acela de a capta atentia in privinta dacismului. Nu este un documentar istoric. De altfel, prea putine dintre documentarele realizate pe teme de istorie, destinate publicului, pot fi considerate realitati istorice, chiar daca sunt realizate de studiouri de profil. Am in vedere aici si Discovery.
        Exista un risc major al imbratisarii mesajului documentarului. Din fericire, nu s-au format grupuri semnificative, in societatea noastra, dar nici la nivelul decizional, care sa promoveze dacismul ca un curent impotriva latinitatii noastre.
        Cu certitudine, nu suntem buricul Pamantului, dar ne place sa credem asta.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s